înmiire

Romanian

Etymology

From înmii +‎ -re.

Noun

înmiire f (plural înmiiri)

1. thousandfold increase

Declension

Declension of înmiire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) înmiire	înmiirea	(niște) înmiiri	înmiirile
genitive/dative	(unei) înmiiri	înmiirii	(unor) înmiiri	înmiirilor
vocative	înmiire, înmiireo		înmiirilor