înmugurire

Romanian

Etymology

From înmuguri +‎ -re.

Noun

înmugurire f (plural înmuguriri)

1. budding

Declension

Declension of înmugurire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) înmugurire	înmugurirea	(niște) înmuguriri	înmuguririle
genitive/dative	(unei) înmuguriri	înmuguririi	(unor) înmuguriri	înmuguririlor
vocative	înmugurire, înmugurireo		înmuguririlor