înnăditură

Romanian

Etymology

From înnădi +‎ -tură.

Noun

înnăditură f (plural înnădituri)

1. splice

Declension

Declension of înnăditură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) înnăditură	înnăditura	(niște) înnădituri	înnăditurile
genitive/dative	(unei) înnădituri	înnăditurii	(unor) înnădituri	înnăditurilor
vocative	înnăditură, înnădituro		înnăditurilor