înrola

Romanian

Etymology

Borrowed from French enrôler.

Verb

a înrola (third-person singular present înrolează, past participle înrolat) 1st conj.

1. to enlist

Conjugation

    conjugation of înrola (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a înrola
gerund			înrolând
past participle			înrolat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înrolez	înrolezi	înrolează	înrolăm	înrolați	înrolează
	imperfect	înrolam	înrolai	înrola	înrolam	înrolați	înrolau
	simple perfect	înrolai	înrolași	înrolă	înrolarăm	înrolarăți	înrolară
	pluperfect	înrolasem	înrolaseși	înrolase	înrolaserăm	înrolaserăți	înrolaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înrolez	să înrolezi	să înroleze	să înrolăm	să înrolați	să înroleze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		înrolează			înrolați
	negative		nu înrola			nu înrolați