înscăunat

Romanian

Etymology

Past participle of înscăuna.

Adjective

înscăunat m or n (feminine singular înscăunată, masculine plural înscăunați, feminine and neuter plural înscăunate)

1. enthroned

Declension

Declension of înscăunat

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	înscăunat		înscăunată	înscăunați	înscăunate
	definite	înscăunatul		înscăunata	înscăunații	înscăunatele
genitive/ dative	indefinite	înscăunat		înscăunate	înscăunați	înscăunate
	definite	înscăunatului		înscăunatei	înscăunaților	înscăunatelor