însuti

Romanian

Etymology

From în- +‎ sută.

Verb

a însuti (third-person singular present însutește, past participle însutit) 4th conj.

1. to centuple

Conjugation

    conjugation of însuti (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a însuti
gerund			însutind
past participle			însutit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	însutesc	însutești	însutește	însutim	însutiți	însutesc
	imperfect	însuteam	însuteai	însutea	însuteam	însuteați	însuteau
	simple perfect	însutii	însutiși	însuti	însutirăm	însutirăți	însutiră
	pluperfect	însutisem	însutiseși	însutise	însutiserăm	însutiserăți	însutiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să însutesc	să însutești	să însutească	să însutim	să însutiți	să însutească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		însutește			însutiți
	negative		nu însuti			nu însutiți