întărâtat

Romanian

Etymology

Past participle of întărâta.

Adjective

întărâtat m or n (feminine singular întărâtată, masculine plural întărâtați, feminine and neuter plural întărâtate)

1. infuriated

Declension

Declension of întărâtat

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	întărâtat		întărâtată	întărâtați	întărâtate
	definite	întărâtatul		întărâtata	întărâtații	întărâtatele
genitive/ dative	indefinite	întărâtat		întărâtate	întărâtați	întărâtate
	definite	întărâtatului		întărâtatei	întărâtaților	întărâtatelor