întețit
Romanian
editEtymology
editPast participle of înteți.
Adjective
editîntețit m or n (feminine singular întețită, masculine plural întețiți, feminine and neuter plural întețite)
Declension
editDeclension of întețit
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | întețit | întețită | întețiți | întețite | ||
definite | întețitul | întețita | întețiții | întețitele | |||
genitive/ dative |
indefinite | întețit | întețite | întețiți | întețite | ||
definite | întețitului | întețitei | întețiților | întețitelor |
Verb
editîntețit (past participle of înteți)
- past participle of înteți