întruchipare

Romanian

Etymology

From întruchipa +‎ -re.

Noun

întruchipare f (plural întruchipări)

1. embodiment

Declension

Declension of întruchipare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) întruchipare	întruchiparea	(niște) întruchipări	întruchipările
genitive/dative	(unei) întruchipări	întruchipării	(unor) întruchipări	întruchipărilor
vocative	întruchipare, întruchipareo		întruchipărilor