învinovățire
Romanian edit
Etymology edit
From învinovăți + -re.
Noun edit
învinovățire f (plural învinovățiri)
Declension edit
Declension of învinovățire
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) învinovățire | învinovățirea | (niște) învinovățiri | învinovățirile |
| genitive/dative | (unei) învinovățiri | învinovățirii | (unor) învinovățiri | învinovățirilor |
| vocative | învinovățire, învinovățireo | învinovățirilor | ||