înviorător

Romanian

Etymology

From înviora +‎ -ător.

Adjective

înviorător m or n (feminine singular înviorătoare, masculine plural înviorători, feminine and neuter plural înviorătoare)

1. refreshing

Declension

Declension of înviorător

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	înviorător		înviorătoare	înviorători	înviorătoare
	definite	înviorătorul		înviorătoarea	înviorătorii	înviorătoarele
genitive/ dative	indefinite	înviorător		înviorătoare	înviorători	înviorătoare
	definite	înviorătorului		înviorătoarei	înviorătorilor	înviorătoarelor