șoselui

Romanian

Etymology

From șosea +‎ -ui.

Verb

a șoselui (third-person singular present șoseluiește, past participle șoseluit) 4th conj.

1. to pave a road

Conjugation

    conjugation of șoselui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a șoselui
gerund			șoseluind
past participle			șoseluit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	șoseluiesc	șoseluiești	șoseluiește	șoseluim	șoseluiți	șoseluiesc
	imperfect	șoseluiam	șoseluiai	șoseluia	șoseluiam	șoseluiați	șoseluiau
	simple perfect	șoseluii	șoseluiși	șoselui	șoseluirăm	șoseluirăți	șoseluiră
	pluperfect	șoseluisem	șoseluiseși	șoseluise	șoseluiserăm	șoseluiserăți	șoseluiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să șoseluiesc	să șoseluiești	să șoseluiască	să șoseluim	să șoseluiți	să șoseluiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		șoseluiește			șoseluiți
	negative		nu șoselui			nu șoseluiți