șumeni

See also: sumeni and šumění

Romanian

Etymology

From șumen.

Verb

a șumeni (third-person singular present șumenește, past participle șumenit) 4th conj.

1. to get drunk

Conjugation

    conjugation of șumeni (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a șumeni
gerund			șumenind
past participle			șumenit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	șumenesc	șumenești	șumenește	șumenim	șumeniți	șumenesc
	imperfect	șumeneam	șumeneai	șumenea	șumeneam	șumeneați	șumeneau
	simple perfect	șumenii	șumeniși	șumeni	șumenirăm	șumenirăți	șumeniră
	pluperfect	șumenisem	șumeniseși	șumenise	șumeniserăm	șumeniserăți	șumeniseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să șumenesc	să șumenești	să șumenească	să șumenim	să șumeniți	să șumenească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		șumenește			șumeniți
	negative		nu șumeni			nu șumeniți