țepenie

Romanian

Etymology

From țeapăn +‎ -ie.

Noun

țepenie f (plural țepenii)

1. (obsolete) power

Declension

Declension of țepenie

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) țepenie	țepenia	(niște) țepenii	țepeniile
genitive/dative	(unei) țepenii	țepeniei	(unor) țepenii	țepeniilor
vocative	țepenie, țepenio		țepeniilor

References

• țepenie in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN