țepușcă

Romanian

Etymology

From țepușă +‎ -că.

Noun

țepușcă f (plural țepuști)

1. diminutive of țepușă

Declension

Declension of țepușcă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) țepușcă	țepușca	(niște) țepuște	țepuștele
genitive/dative	(unei) țepuște	țepuștei	(unor) țepuște	țepuștelor
vocative	țepușcă, țepușco		țepuștelor

References

• țepușcă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN