țigănărit

Romanian

Etymology

From țigan +‎ -ărit.

Noun

țigănărit n (uncountable)

1. (historical, Moldavia (region), Muntenia) tax on Roma slaves

Declension

declension of țigănărit (singular only)

	singular
n gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) țigănărit	țigănăritul
genitive/dative	(unui) țigănărit	țigănăritului
vocative	țigănăritule