abțiguit
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of abțigui.
Adjective edit
abțiguit m or n (feminine singular abțiguită, masculine plural abțiguiți, feminine and neuter plural abțiguite)
Declension edit
Declension of abțiguit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | abțiguit | abțiguită | abțiguiți | abțiguite | ||
| definite | abțiguitul | abțiguita | abțiguiții | abțiguitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | abțiguit | abțiguite | abțiguiți | abțiguite | ||
| definite | abțiguitului | abțiguitei | abțiguiților | abțiguitelor | |||
Verb edit
abțiguit (past participle of abțigui)