aconta

Romanian

Etymology

From acont.

Verb

a aconta (third-person singular present acontează, past participle acontat) 1st conj.

1. to pay an advance payment

Conjugation

    conjugation of aconta (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a aconta
gerund			acontând
past participle			acontat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	acontez	acontezi	acontează	acontăm	acontați	acontează
	imperfect	acontam	acontai	aconta	acontam	acontați	acontau
	simple perfect	acontai	acontași	acontă	acontarăm	acontarăți	acontară
	pluperfect	acontasem	acontaseși	acontase	acontaserăm	acontaserăți	acontaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să acontez	să acontezi	să aconteze	să acontăm	să acontați	să aconteze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		acontează			acontați
	negative		nu aconta			nu acontați