acrescământ

Romanian

Etymology

From a- +‎ crește +‎ -ământ. Calque of French accroissement.

Noun

acrescământ n (plural acrescăminte)

1. growth

Declension

Declension of acrescământ

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) acrescământ	acrescământul	(niște) acrescăminte	acrescămintele
genitive/dative	(unui) acrescământ	acrescământului	(unor) acrescăminte	acrescămintelor
vocative	acrescământule		acrescămintelor