acultura

See also: aculturá

Romanian

Etymology

Borrowed from French acculturer.

Pronunciation

• IPA^(key): /a.kul.tuˈra/

Verb

a acultura (third-person singular present aculturează, past participle aculturat) 1st conj.

1. to acculture

Conjugation

    conjugation of acultura (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a acultura
gerund			aculturând
past participle			aculturat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	aculturez	aculturezi	aculturează	aculturăm	aculturați	aculturează
	imperfect	aculturam	aculturai	acultura	aculturam	aculturați	aculturau
	simple perfect	aculturai	aculturași	acultură	aculturarăm	aculturarăți	aculturară
	pluperfect	aculturasem	aculturaseși	aculturase	aculturaserăm	aculturaserăți	aculturaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să aculturez	să aculturezi	să acultureze	să aculturăm	să aculturați	să acultureze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		aculturează			aculturați
	negative		nu acultura			nu aculturați

Further reading

• acultura in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)

Spanish

Verb

acultura

1. inflection of aculturar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative