aiura
Romanian edit
Alternative forms edit
Etymology edit
From aiurea. Compare Aromanian aljuredz.
Pronunciation edit
Verb edit
a aiura (third-person singular present aiurează, past participle aiurat) 1st conj.
- (intransitive) to be delirious; to drivel; to rave
- Synonym: delira
Conjugation edit
conjugation of aiura (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a aiura | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | aiurând | ||||||
| past participle | aiurat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | aiurez | aiurezi | aiurează | aiurăm | aiurați | aiurează | |
| imperfect | aiuram | aiurai | aiura | aiuram | aiurați | aiurau | |
| simple perfect | aiurai | aiurași | aiură | aiurarăm | aiurarăți | aiurară | |
| pluperfect | aiurasem | aiuraseși | aiurase | aiuraserăm | aiuraserăți | aiuraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să aiurez | să aiurezi | să aiureze | să aiurăm | să aiurați | să aiureze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | aiurează | aiurați | |||||
| negative | nu aiura | nu aiurați | |||||