alămar

Romanian

Etymology

From alamă +‎ -ar.

Noun

alămar m (plural alămari)

1. brazier

Declension

Declension of alămar

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) alămar	alămarul	(niște) alămari	alămarii
genitive/dative	(unui) alămar	alămarului	(unor) alămari	alămarilor
vocative	alămarule		alămarilor