amărâtor

Romanian

Etymology

From amărî +‎ -tor.

Adjective

amărâtor m or n (feminine singular amărâtoare, masculine plural amărâtori, feminine and neuter plural amărâtoare)

1. embittering

Declension

Declension of amărâtor

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	amărâtor		amărâtoare	amărâtori	amărâtoare
	definite	amărâtorul		amărâtoarea	amărâtorii	amărâtoarele
genitive/ dative	indefinite	amărâtor		amărâtoare	amărâtori	amărâtoare
	definite	amărâtorului		amărâtoarei	amărâtorilor	amărâtoarelor

References

• amărâtor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN