antepune

Romanian

Etymology

From ante- +‎ pune.

Verb

a antepune (third-person singular present antepun, past participle antepus) 3rd conj.

1. to put or place something before something else

Conjugation

    conjugation of antepune (third conjugation, past participle in -s)

infinitive			a antepune
gerund			antepunând
past participle			antepus
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	antepun	antepui	antepune	antepunem	antepuneți	antepun
	imperfect	antepuneam	antepuneai	antepunea	antepuneam	antepuneați	antepuneau
	simple perfect	antepusei	antepuseși	antepuse	antepuserăm	antepuserăți	antepuseră
	pluperfect	antepusesem	antepuseseși	antepusese	antepuseserăm	antepuseserăți	antepuseseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să antepun	să antepui	să antepună	să antepunem	să antepuneți	să antepună
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		antepune			antepuneți
	negative		nu antepune			nu antepuneți