aprobare

See also: aprobaré

Romanian

Etymology

From aproba +‎ -re.

Noun

aprobare f (plural aprobări)

1. approval

Declension

Declension of aprobare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) aprobare	aprobarea	(niște) aprobări	aprobările
genitive/dative	(unei) aprobări	aprobării	(unor) aprobări	aprobărilor
vocative	aprobare, aprobareo		aprobărilor

Spanish

Verb

aprobare

1. first/third-person singular future subjunctive of aprobar