arestăluire

Romanian

Etymology

From arestălui +‎ -re.

Noun

arestăluire f (plural arestăluiri)

1. arrest

Declension

Declension of arestăluire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) arestăluire	arestăluirea	(niște) arestăluiri	arestăluirile
genitive/dative	(unei) arestăluiri	arestăluirii	(unor) arestăluiri	arestăluirilor
vocative	arestăluire, arestăluireo		arestăluirilor