aruncător

Romanian

Etymology

From arunca +‎ -ător.

Adjective

aruncător m or n (feminine singular aruncătoare, masculine plural aruncători, feminine and neuter plural aruncătoare)

1. throwing

Declension

Declension of aruncător

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	aruncător		aruncătoare	aruncători	aruncătoare
	definite	aruncătorul		aruncătoarea	aruncătorii	aruncătoarele
genitive/ dative	indefinite	aruncător		aruncătoare	aruncători	aruncătoare
	definite	aruncătorului		aruncătoarei	aruncătorilor	aruncătoarelor

Noun

aruncător m (plural aruncători)

1. thrower

Declension

Declension of aruncător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) aruncător	aruncătorul	(niște) aruncători	aruncătorii
genitive/dative	(unui) aruncător	aruncătorului	(unor) aruncători	aruncătorilor
vocative	aruncătorule		aruncătorilor