ascuțitură

Romanian

Etymology

From ascuți +‎ -tură.

Noun

ascuțitură f (plural ascuțituri)

1. sharpening

Declension

Declension of ascuțitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) ascuțitură	ascuțitura	(niște) ascuțituri	ascuțiturile
genitive/dative	(unei) ascuțituri	ascuțiturii	(unor) ascuțituri	ascuțiturilor
vocative	ascuțitură, ascuțituro		ascuțiturilor

References

• ascuțitură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN