ascultăciune
Romanian
editEtymology
editNoun
editascultăciune f (plural ascultăciuni)
- the act of listening
Declension
editDeclension of ascultăciune
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) ascultăciune | ascultăciunea | (niște) ascultăciuni | ascultăciunile |
| genitive/dative | (unei) ascultăciuni | ascultăciunii | (unor) ascultăciuni | ascultăciunilor |
| vocative | ascultăciune, ascultăciuneo | ascultăciunilor | ||