asprețe

Romanian

Etymology

From aspru +‎ -ețe.

Noun

asprețe f (plural asprețeți)

1. rigour

Declension

Declension of asprețe

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) asprețe	asprețea	(niște) asprețeți	asprețețile
genitive/dative	(unei) asprețeți	asprețeții	(unor) asprețeți	asprețeților
vocative	asprețe, asprețeo		asprețeților

References

• asprețe in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN