asughiț

Romanian

Etymology

From a- +‎ sughiț.

Noun

asughiț n (plural asughițuri)

1. a hiccup

Declension

Declension of asughiț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) asughiț	asughițul	(niște) asughițuri	asughițurile
genitive/dative	(unui) asughiț	asughițului	(unor) asughițuri	asughițurilor
vocative	asughițule		asughițurilor

References

• asughiț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN