axiomatiza

Romanian

Etymology

Borrowed from French axiomatiser.

Verb

a axiomatiza (third-person singular present axiomatizează, past participle axiomatizat) 1st conj.

1. to axiomatize

Conjugation

    conjugation of axiomatiza (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a axiomatiza
gerund			axiomatizând
past participle			axiomatizat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	axiomatizez	axiomatizezi	axiomatizează	axiomatizăm	axiomatizați	axiomatizează
	imperfect	axiomatizam	axiomatizai	axiomatiza	axiomatizam	axiomatizați	axiomatizau
	simple perfect	axiomatizai	axiomatizași	axiomatiză	axiomatizarăm	axiomatizarăți	axiomatizară
	pluperfect	axiomatizasem	axiomatizaseși	axiomatizase	axiomatizaserăm	axiomatizaserăți	axiomatizaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să axiomatizez	să axiomatizezi	să axiomatizeze	să axiomatizăm	să axiomatizați	să axiomatizeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		axiomatizează			axiomatizați
	negative		nu axiomatiza			nu axiomatizați

Spanish

Verb

axiomatiza

1. inflection of axiomatizar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative