bălmăjitor

Romanian

Etymology

From bălmăji +‎ -tort.

Adjective

bălmăjitor m or n (feminine singular bălmăjitoare, masculine plural bălmăjitori, feminine and neuter plural bălmăjitoare)

1. muttering

Declension

Declension of bălmăjitor

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	bălmăjitor		bălmăjitoare	bălmăjitori	bălmăjitoare
	definite	bălmăjitorul		bălmăjitoarea	bălmăjitorii	bălmăjitoarele
genitive/ dative	indefinite	bălmăjitor		bălmăjitoare	bălmăjitori	bălmăjitoare
	definite	bălmăjitorului		bălmăjitoarei	bălmăjitorilor	bălmăjitoarelor

References

• bălmăjitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN