băltină

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic блатина (blatina).

Noun

băltină f (plural băltine)

1. (obsolete) swampy area

Declension

Declension of băltină

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) băltină	băltina	(niște) băltine	băltinele
genitive/dative	(unei) băltine	băltinei	(unor) băltine	băltinelor
vocative	băltină, băltino		băltinelor

References

• băltină in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN