bahniță

Romanian

Etymology

From bahnă +‎ -iță.

Noun

bahniță f (plural bahnițe)

1. swamp

Declension

Declension of bahniță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) bahniță	bahnița	(niște) bahnițe	bahnițele
genitive/dative	(unei) bahnițe	bahniței	(unor) bahnițe	bahnițelor
vocative	bahniță, bahnițo		bahnițelor

References

• bahniță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN