balamuție

Romanian

Etymology

From balamut +‎ -ie.

Noun

balamuție f (plural balamuții)

1. (dated) gossip, chit-chat

Declension

Declension of balamuție

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) balamuție	balamuția	(niște) balamuții	balamuțiile
genitive/dative	(unei) balamuții	balamuției	(unor) balamuții	balamuțiilor
vocative	balamuție, balamuțio		balamuțiilor

References

• balamuție in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN