becațină
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French bécassine.
Noun edit
becațină f (plural becaține)
Declension edit
Declension of becațină
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) becațină | becațina | (niște) becaține | becaținele |
| genitive/dative | (unei) becaține | becaținei | (unor) becaține | becaținelor |
| vocative | becațină, becațino | becaținelor | ||