behăire

Romanian

Etymology

From behăi +‎ -re.

Noun

behăire f (plural behăiri)

1. bleat

Declension

Declension of behăire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) behăire	behăirea	(niște) behăiri	behăirile
genitive/dative	(unei) behăiri	behăirii	(unor) behăiri	behăirilor
vocative	behăire, behăireo		behăirilor

References

• behăire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN