bicitoc
Romanian
editEtymology
editBorrowed from Hungarian bécsitök.
Noun
editbicitoc m (plural bicitoci)
Declension
editDeclension of bicitoc
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) bicitoc | bicitocul | (niște) bicitoci | bicitocii |
genitive/dative | (unui) bicitoc | bicitocului | (unor) bicitoci | bicitocilor |
vocative | bicitocule | bicitocilor |