biciuit

Romanian

Etymology

Past participle of biciui.

Adjective

biciuit m or n (feminine singular biciuită, masculine plural biciuiți, feminine and neuter plural biciuite)

1. whipped

Declension

Declension of biciuit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	biciuit		biciuită	biciuiți	biciuite
	definite	biciuitul		biciuita	biciuiții	biciuitele
genitive/ dative	indefinite	biciuit		biciuite	biciuiți	biciuite
	definite	biciuitului		biciuitei	biciuiților	biciuitelor

Verb

biciuit (past participle of biciui)

1. past participle of biciui

References

• biciuit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN