bidiviu
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from Ottoman Turkish بدوی (bedevî).
Noun edit
bidiviu m (plural bidivii)
Declension edit
Declension of bidiviu
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) bidiviu | bidiviul | (niște) bidivii | bidiviii |
genitive/dative | (unui) bidiviu | bidiviului | (unor) bidivii | bidiviilor |
vocative | bidiviule | bidiviilor |