binemeritat
Romanian
editEtymology
editPast participle of binemerita.
Adjective
editbinemeritat m or n (feminine singular binemeritată, masculine plural binemeritați, feminine and neuter plural binemeritate)
Declension
editDeclension of binemeritat
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | binemeritat | binemeritată | binemeritați | binemeritate | ||
definite | binemeritatul | binemeritata | binemeritații | binemeritatele | |||
genitive/ dative |
indefinite | binemeritat | binemeritate | binemeritați | binemeritate | ||
definite | binemeritatului | binemeritatei | binemeritaților | binemeritatelor |
Verb
editbinemeritat (past participle of binemerita)