bireșar

Romanian

Etymology

From biriși +‎ -ar.

Noun

bireșar m (plural bireșari)

1. (Banat) servant

Declension

Declension of bireșar

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) bireșar	bireșarul	(niște) bireșari	bireșarii
genitive/dative	(unui) bireșar	bireșarului	(unor) bireșari	bireșarilor
vocative	bireșarule		bireșarilor

References

• bireșar in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN