boicota

Portuguese

Verb

boicota

1. inflection of boicotar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French boycotter.

Verb

a boicota (third-person singular present boicotează, past participle boicotat) 1st conj.

1. to boycott

Conjugation

    conjugation of boicota (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a boicota
gerund			boicotând
past participle			boicotat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	boicotez	boicotezi	boicotează	boicotăm	boicotați	boicotează
	imperfect	boicotam	boicotai	boicota	boicotam	boicotați	boicotau
	simple perfect	boicotai	boicotași	boicotă	boicotarăm	boicotarăți	boicotară
	pluperfect	boicotasem	boicotaseși	boicotase	boicotaserăm	boicotaserăți	boicotaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să boicotez	să boicotezi	să boicoteze	să boicotăm	să boicotați	să boicoteze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		boicotează			boicotați
	negative		nu boicota			nu boicotați