bonețel

Romanian

Etymology

From bonet +‎ -el.

Noun

bonețel n (plural bonețele)

1. diminutive of bonet

Declension

Declension of bonețel

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) bonețel	bonețelul	(niște) bonețele	bonețelele
genitive/dative	(unui) bonețel	bonețelului	(unor) bonețele	bonețelelor
vocative	bonețelule		bonețelelor