brățișor

Romanian

Etymology

From braț +‎ -ișor.

Noun

brățișor n (plural brățișoare)

1. diminutive of braț; small arm

Declension

Declension of brățișor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) brățișor	brățișorul	(niște) brățișore	brățișorele
genitive/dative	(unui) brățișor	brățișorului	(unor) brățișore	brățișorelor
vocative	brățișorule		brățișorelor