brișculiță

Romanian

Etymology

From brișcă +‎ -uliță.

Noun

brișculiță f (plural brișculițe)

1. diminutive of brișcă

Declension

Declension of brișculiță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) brișculiță	brișculița	(niște) brișculițe	brișculițele
genitive/dative	(unei) brișculițe	brișculiței	(unor) brișculițe	brișculițelor
vocative	brișculiță, brișculițo		brișculițelor