burecior

Romanian

Etymology

From burete +‎ -ior.

Noun

burecior m (plural bureciori)

1. diminutive of burete

Declension

Declension of burecior

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) burecior	bureciorul	(niște) bureciori	bureciorii
genitive/dative	(unui) burecior	bureciorului	(unor) bureciori	bureciorilor
vocative	bureciorule		bureciorilor

References

• burecior in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN