căimăcămie

Romanian

Etymology

From caimacam +‎ -ie.

Noun

căimăcămie f (plural căimăcămii)

1. a government ruled by a kaymakam

Declension

Declension of căimăcămie

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) căimăcămie	căimăcămia	(niște) căimăcămii	căimăcămiile
genitive/dative	(unei) căimăcămii	căimăcămiei	(unor) căimăcămii	căimăcămiilor
vocative	căimăcămie, căimăcămio		căimăcămiilor