cărămizi

Romanian

Etymology

From cărămidă +‎ -i.

Verb

a cărămizi (third-person singular present cărămizește, past participle cărămizit) 4th conj.

1. to become brick-colored

Conjugation

    conjugation of cărămizi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a cărămizi
gerund			cărămizind
past participle			cărămizit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	cărămizesc	cărămizești	cărămizește	cărămizim	cărămiziți	cărămizesc
	imperfect	cărămizeam	cărămizeai	cărămizea	cărămizeam	cărămizeați	cărămizeau
	simple perfect	cărămizii	cărămiziși	cărămizi	cărămizirăm	cărămizirăți	cărămiziră
	pluperfect	cărămizisem	cărămiziseși	cărămizise	cărămiziserăm	cărămiziserăți	cărămiziseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să cărămizesc	să cărămizești	să cărămizească	să cărămizim	să cărămiziți	să cărămizească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		cărămizește			cărămiziți
	negative		nu cărămizi			nu cărămiziți